miercuri, 22 decembrie 2010

In loc de concluzii...

Si uite asa au trecut timp de un anisor veselii, tristeti, distante, apropieri, vise, sperante, credinte, ratari si zboruri noi...Nu mai imi amintesc exact care a fost data la care am zamislit prima maimutzica, insa a fost sigur in preajma Sarbatorilor de Iarna, pentru ca primul set l-am facut pentru a accesoriza un costumas pentru petrecerea de la firma...Nu mi-e foarte clar cand a trecut acest an, nu stiu ce am facut luna trecuta, habar nu am ce am mancat ieri si cu ce ma voi imbraca maine...nu stiu daca e luni astazi ori este vineri...unii spun ceva de miercuri, insa nu mai conteaza... A fost un an special, iar acum cand privesc in urma vad numai lucruri frumoase...vad o lume noua, curata si deosebita, vad Oameni extraordinari pe care am avut norocul si bucuria imensa de a-i cunoaste si de a petrece timp de calitate in preajma-le...
Am adus maimutze multe si felurite la viata, le-am dat drumul in lume, am participat la targuri, am fost dezamagita, entuziasta si apoi nu a mai contat aproape nimic decat revederea oamenilor dragi, prietenilor - deja - cu care m-am imbogatit de-a lungul targurilor... Am infruntat frig si canicula impreuna, vorbe rele si priviri chiorashe...dar si hohote, veselie maxima, vise, covrigi calzi, scaune...Am depanat povesti de viata impreuna, apoi am crosetat drumuri...tot impreuna...
A fost un an plin de bune si rele, insa multumesc Cerului ca la finalul sau imi amintesc doar aspectele minunate, iar acestea imi dau forta (si incapatanare) de a nu ma opri...
Am invatat mult...am pornit de la guguloaie impresurate de stangacii, am exersat, am lasat frau liber ideilor "altfel", iar rezultatele au inceput sa devina multumitoare...
Am studiat mult, am avut norocul ca dragele mele sa fie adevarate pasari maiastre cu maini de aur, suflet mare si noblete de caracter, astfel ca m-au invatat si pe mine o multime de lucruri, impartasindu-mi taine frumoase si ocrotindu-ma cu drag...astfel ucenicia in handmade mi-a fost lina si de duiosie plina...
Nimic nu a fost fortat...toate parca au venit de la sine ca intr-o pelicula ce curge etern si ne traieste in ritm molcom, cu sansa de a savura in tihna fiecare moment si de a pretui fiecare sansa...
Altfel decat fizic:) am cunoscut oameni cu har, oameni care desi sunt departati spatial  acum locuiesc in sufletul meu.
Ma pot considera o norocoasa si multumesc lui Dumnezeu ca m-a daruit cu intamplari frumoase, cu inspiratie si forta de a depasi obstacole, cu ganduri bune si intelesuri corecte.
Anul acesta am invatat ca in toate exista un echilibru. Astazi am castigat, maine am pierdut...azi am pierdut, maine am castigat...si tot asa...viata e un spatiu valurit in care acum plutesti pe piscuri, iar in secunda urmatoare poti goni haotic spre cel mai napraznic abis... Totul este sa gasesti centrul si sa nu disperi...
La inceputul hand-made-uielii eram aproape invizibila...cu sperante mari si castiguri mici...dar am zis ia sa vedem...oare chiar toti au reusit din prima?? Oare chiar toti au mers la fix, cu lectiile invatate in timpuri intra-uterine??? Oare acesta va fi drumul meu? Oare daca nu risc...pot castiga cu adevarat ceva?
Apoi am inceput sa deschid ochii si urechile numai la lucruri utile...mai bine sa ma bucur ca am incercat decat sa regret ca nu am avut puterea sa risc...
Ultimul targ a fost piatra de hotar intre continuitate sau ramas-bun... cel putin in capul meu...dar deja sunt ca si drogata cu aceasta pasiune si probabil indiferent ce s-ar fi intamplat, tot setata pe maimutzele mele as fi pasit in noul an.
La ultimul targ am primit multe aprecieri deosebite...o doamna mi-a zis ca in sfarsit vede 2 maini drepte...
Am facut profit...am inceput sa primesc multe comenzi, incep sa imi cristalizez un stil si sa sper ca intr-o buna zi maimutzele mele vor fi recunoscute asa cum eu recunosc deja anumite amprente de artiste talentate... Poate sper mult, poate foarte putin...nu conteaza...ideea e sa nu fac rabat de la ceea ce sunt...
Maimutzele mele colinda lumea...au ajuns in Cipru, in Spania, in Irlanda, in Grecia, in Franta si...la Cercul Polar!!! Maimutzele mele au fost la Mos Craciiiiuuuunn!
In filmul "Amelie" era un piticutz care chipurile calatorea si trimitea pozici cu locurile vizitate...sa ma astept curand sa primesc si eu depese de la maimutzele colindatoare?!:)).
Am invatat multe...
Am invatat ca orice problema...oricat de fara iesire ar parea are mereu cel putin o solutie de fapt...insa trebuie sa fie limpede la minte si linistit cu sufletul pentru a o/le vedea clar...
Am invatat ca satisfactiile nu vin fara sudoare, stand in fata televizorului si papand gulas:)) ori inghetata cu fursec si dulceata.
Am invatat ca oamenii care se aseamana au sansa si bucuria de a isi uni cel putin un drum, iar confirmarea ca mai exista si alti vorbitori ai aceluiasi grai spiritual dau o forta greu de imaginat.
Am re-invatat ca orice padure are uscaturile ei, dar ca atunci cand pomii mereu verzi si plini de seva, bunatate si iubire cresc in jurul tau, poti face abstractie foarte usor de cracile crescute anapoda, de vreascurile ciudate care doar fac zgomot si fum...
Am re-invatat sa iubesc, daruiesc si primesc...sa ofer sanse celor din jur, sa creditez noile cunostinte dar si sa discreditez dupa cum simt, fara drept de apel...
Am invatat sa nu regret absolut nimic...
Multumesc din suflet prietenelor mele dragi pe care le iubesc incepand cu acest an:), imi cer iertare daca le-am necajit cu ceva fara stiinta si vrerea mea si le doresc sanatate, belsug si spor in toate! In rest stiu ele mai bine ce detalii:)) le mai lipsesc si au toate datele:) sa isi faureasca un destin luminos si plin de frumusete, gingasie, impliniri, iubire si tihna...
Sarbatori fericite, mandrelor!










Anna - fericita ca are o familie nemaipomenita, prieteni minunati, colegi de exceptie si clienti speciali... Sanatate de-ar fi la toti si nimic nu mai conteaza...

vineri, 10 decembrie 2010

Ultimul targ...

A fost special, mult peste asteptarile mele.
Dat fiind ca a fost ultimul targ dar si zalog pentru viitorul meu in handmade:), a fost special pentru ca a fost ultimul in acest an, pentru ca am facut profit (intr-un final:))), pentru ca la cat de putin am stat sambata si la cat de frig si "ofuscareala" am trait duminica pana spre pranz nu credeam sa fac mare scofala..., pentru ca oameni si-au rapit din timp si chiar daca nu toti au cumparat, am primit felicitari pentru ideile mele si executia maimutzelor si -clar!- nu in ultimul rand, pentru ca am fost inconjurata cu drag.
Am primit darul unor noi prietenii, apoi ne-am cadourisit reciproc, am impartit frigul, tristetile dar si bucuriile,...sperantele, ne-am hlizit si am dantzuit, am cantat, ne-am sustinut reciproc, apoi ne-am incalzit ...de la flacaruia creatiei:D si lucrurile frumoase au triumfat din nou.
Nu stiu cum se face, insa oricat de urat ar fi afara, oricat de putini clienti ar fi, oricat de rau m-as simti fizic ori psihic, a doua zi cand privesc mental/sufleteste filmul targurilor la care particip, revad doar chipuri zambinde, imi amintesc doar glumele, voia buna, momentele duioase, Frumosul si Binele din toate...
Am daruit cu sufletul cadouri prietenelor mele si am primit apoi inmiit daruri, vorbe calde si voiosie.
Am fost uimita ca am reusit sa vand atat de bine maimutze in care nu imi pusesem mari sperante si ca multe persoane s-au oprit sa le atinga, sa povestim, sa ne veselim...
Ce mai...a fost spiritul Craciunului pe deplin!
Multumesc cerului si tuturor conjuncturilor datorita carora eu si maimutele am avut sansa imensa de a locui singurul spatiul acoperit de la Targ.
Inainte de acest targ, m-am rugat mult sa aflu daca acest drum pe care am apucat este al meu ori totul este in zadar, iar himerele ma tin departe de adevarata Cale...
Am primit atatea daruri pline de magia momentului unic, incat linistea s-a asternut peste intrebarile mele fara final si planurile curg parca de la sine.
Si cand cuget ca acusica fac anul de cand mesteresc la vise, culori si incercari de reinventari...
Voi reveni cu gandurile drumului parcurs pana acum ulterior, iar acum ma grabesc sa va arat ce minunatii inventeaza dragele mele. Din pacate pozicile sunt post-factum, pentru ca din nou am uitat sistematic aparatul foto acasa (il suspectez ca s-a sustras targului pentru a sta comod la tv,alaturi de o ciucalata calda, insa nu stiu chiar sigur:)).
Noile dragi se numesc Mihaela - talent si imaginatie cu nemiluita:), in inventarea cu eleganta si stil a unor brose din piele (absolut tot ce iti poate trece prin cap in materie de forma/culoare de brosa, ea deja a facut:))). Brose inedite din piele, clamite si brose din panzica...toate in culori atent alese si maiestrit executate, cu atentie sporita la detalii si cu drag si veselie executate.
Pentru Mihaela & co:) am fost un soi de copil de suflet (cel putin la al doilea targ), caci venisem precum picata din luna (fara pungulitze, carti de vizita, oglinda...) pentru ca sperantele legate de acest targ erau prea mici pentru a se merita efortul:D, asa ca fetele m-au oblojit, ajutat...am ras mult impreuna, am cantat, iar am ras...am si dansat...apoi iarasi am ras...
Va doresc multa putere, spor si idei la fel de nastrsnice si inspirat executate! Va mai doresc la fel de multa veselie, belsug si numai Bine!
Mai jos sunt cadourile minunate  primite cu drag din drag de la moldovencele mele:), sa vedeti cata dreptate am:



Si ca tot veni vorba de moldovencele mele, mai jos veti observa cateva daruri cu suflet, primite si pastrate cu multa emotie de la Diana care servetzeleste tot ce prinde cu tot mai multa inspiratie si rezultate magnifice (a se vedea cutiutza impodobita asa de frumos si pungutza imbogatita cu acelasi procedeu, in ton cu minunea de cutie). Si mai jos este o brosa-floare tot de Diana inventata, cara arata cu mult mai bine decat in pozica, in tonuri de visina putreda, purpura si rasarit sangeriu...







Rici-ariciul este cadoul special de la fetele mele Daciana si Cat-E care mi-au amintit de povestile copilariei cand consideram ca nu leul, tigrul, ursul sau elefantul sunt cei mai tari, ci ariciul caci el detinea/gasea iarba-fiarelor si stapanea peste toti...

Ultimul dar, insa cu siguranta nu in ultimul rand, este primit de la Cleo, cercei de o finete, delicatete si eleganta aparte, primiti cu mult drag si purtati aproape zilnic, deoarece culoarea acestora este una dintre preferatele mele...Este culoarea marii infratita cu nisipul sub mangaierea unui rasarit sangerio-oranjaderiu:)).

Spiritul Craciunului a dainut in toate, de la zambete la vorbele bune, de la voiosie la noile prietenii, de la frig la caldura dogorinda a laudelor primite din belsug.
S-a incheiat un anisor plin de peripetii, de frumusete si oameni speciali, de invatari si uitari, de Bine si de foame de viitor:).
Multumesc cerului ca a fost multumitor in final, ca Oamenii frumosi inca exista si ca am avut nesperata sansa de a-i cunoaste, ca mai exista admiratori si cautatori de Frumos si ca am avut bucuria de a primi cuvinte de lauda care umplu golurile si ajuta ca drumul sa para mai lin sau oricum...sa faca astfel incat totul sa capete sens...

Anna - imbratisand cu privirea fulgii iernii care va veni:) dar cu sufletul incalzit de o primavara vesnica a sentimentelor colorate pastel cu adieri de zefir caldutz...

miercuri, 8 decembrie 2010

Targ Culori

Daca Ilovehandmade este un targ al prieteniei, Targul Culori a fost un soi de targ al familiei... Exact sentimentul de party intim, intre verisoare, surori si cele mai bune prietene...A fost o petrecere ca in basme...3 zile (fara cele 3 nopti cu care merg de obicei la pachet:))...A fost un basm frumos colorat, cu rasete, daruiri, dardaieli si zambete incremenite pe buzele pe alocuri vinete...Ok, un soi de basm rusesc ori eschimosesc, insa tot basm.
Am cunoscut Oameni frumosi, inimosi, sensibili si speciali prin calitati de care multi uita in zilele noastre...
Mare pacat ca nu au fost mai multi clienti sau macar vizitatori care sa se bucure de minunatiile inventate de aceste suflete alese si maini insuflate cu har.
Noile imprieteniri mi-au facut cele trei zile frumoase si, cu toate ca tot ziceam ca mai stau putin si plec, din pricina frigului care si acum ma bantuie, am stat aproape cat ceilalti, caci atmosfera a meritat fiecare clipa.
Mi-am revazut oamenii dragi, am mai invatat lectii despre mine si ceilalti, am aflat o multime de noutati despre handmade, am vazut niste lucrushoare la care nici nu as fi visat vreodata, am primit si oferit cadouashe, am castigat un timp aproape perfect...trei zile de magie si hohot, alaturi de organizatori faini, cu mintea deschisa si privirea limpede, cu glumele la ei si cu voia buna in fapte...
Ruxy este o mandrete de fata care atunci cand zambeste se lumineaza in jur...are acel gen de suras care se intampla cu buzele, cu ochii, cu fatzuca si cu sufletul.
Stiam despre ea anterior, ii admirasem minunatiile la targuri inainte sa fiu si eu "expozanta", iar ulterior nu ma puteam hotara care imi place mai mult. Este un soi de "chinez batran", cu o rabdare de fier si maini de aur din care ies miracole insiruite unic...valuri inspumate, braduti impodobiti, simfonii de anotimpuri, flori si fluturi...si toate acestea din margelutze de nisip!
Felicitari, pictoritza cu margeaua si sper sa ai parte de tot ce e mai bun, curat si frumos pe lumea asta, astfel incat sa nu te opresti din inventat peisaje, vise si realitati in care sa putem evada in voie!
Saru' mana din nou pentru darul magic ce m-a lasat fara cuvinte...doar cu lacrimi de emotie si bucurie!
Lumanarica si mai mult floarea de Craciun imi strajuie acum biblioteca in raftul cu amintiri speciale si este un soi de talisman plina de duiosie, veghe parinteasca si motivare. Mereu privind miracolul de Craciun inventat de tine mi se pare ca totul este posibil si nimic nu este prea greu pe lumea asta. Cand durerea de spate/ochi/maini/cap daruita de lutuit pare ca ma intoarce din drum, privesc Floarea Craciunului Ruxy-esc:) si imi spun...daca Omul asta a putut, trebuie sa pot si eu!
Desi probabil nu voi aprinde lumanarica rosie vreodata pentru a nu stirbi perfectiunea dimensionarii, mereu cand privesc aranjamentul deosebit pare ca emana lumina.
Asta inseamna sa fii artist, sa pui suflet in creatia ta si drag in daruire!


Am mai descoperit niste oameni minunati si creatiile lor inedite - Dragonfly si am retrait cu drag alaturi de prieteni intalniti pe drumul handmade de-a lungul acestui an care pare o vesnicie de frumos..
Am mai primit cadouashe mumoase foc de la Diana - o piatra insufletita in spiritul Sarbatorilor cu tehnica servetelului in care doamna se specializeaza vazand cu ochii:

o brosa trandafireasca:) in culoarea zanelor suave de la CatE :


si am castigat un cadou-buhnitzuca:D de la Daciana (prietenii stiu de ce! Hihihihi!).


Minunat targ, mi-nu-nati Oameni!

Anna - fericita, incalzita:)) si privind inapoi cu emotie si drag...

miercuri, 24 noiembrie 2010

ILOVEHANDMADE a.k.a. ILOVEFRIENDS

Pentru mine ILOVEHANDMADE nu inseamna Andra, Razvan, targuri, Sutu (caci doar la evenimentele organizate acolo am fost...), comert ori profit... Pentru mine ILOVEHANDMADE inseamna PRIETENIE.
Inseamna Oameni de calitate, Oameni frumosi, arta si daruire, suflete profunde si personalitati distincte, unite prin simtiri asemanatoare.
Am participat la putine targuri handmade...majoritatea s-au petrecut la cele organizate ILOVEHANDMADE... Multi ridica spranceana cand le spun (si probabil au putina dreptate, dar nu am ce face...) ca merg la aceste targuri din drag.
Pun mult suflet, timp si vise in maimutele pe care le inventez, insa recompensele pecuniare nu au legatura cu asteptarile sau nevoile. Dar nu ma pot opri, nu pot gandi din punct de vedere consumatorist sau cauzal gen cerere-oferta.
Imi amintesc prima participare la acest targ...in prima zi nu am facut nimic...aveam o improvizatie (ca sa nu zic rapciuga:)))) de stand... si eram asa in transa, iar Andra si Razvan au aflat si apoi mi-au oferit sprijin si solutii. Conteaza enorm sa vezi ca nu esti doar o suma pe raboj ori o factura achitata. La acelasi targ, a inceput sa ploua din senin, iar Razvan a scos din piatra seaca folii pentru toti cei care au avut nevoie...mai rar asa ceva! Rar este si zambetul luminos al Andrei si faptul ca mereu are o vorba buna, o incurajare, un sfat, o intelegere pentru toata lumea...
Felicitari, Oameni frumosi ca razbiti intr-o astfel de lume sa oferiti astfel de sanse visatorilor intru handmade...
Am invatat multe despre mine, despre ceilalti, despre handmade la targuri, iar site-ul ILOVEHANDMADE este o reala utilitate celor care vor sa fie altfel...
ILOVEHANDMADE inseamna oamenii pe care am avut ocazia sa ii intalnesc, apoi cunosc si indragesc...lucruri frumoase care nu s-ar fi intamplat daca nu eram printre participantii la aceste targuri.
Am petrecut clipe minunate alaturi de prietenii cu care m-am imbogatit acolo, am facut impreuna haz de necaz de multe ori, ne-am facut surprize, am plans impreuna si am facut haz de necaz de multe ori, ne-am impartasit credintele, sperantele, viata si sufletele...
Iar acum ILOVEHANDMADE a devenit o alternativa... Cand pasesc pe poarta mare sunt fericita... Imi voi intalni oamenii dragi, voi petrece clipe frumoase, voi trai amintiri de nesters... Acolo uit de griji, de tristeti, de urat, gri si moine...acolo este o lume plina de culoare, veselie, frumusete...sunt atatea vise pe centimetru patrat, atatea gingasii, atatea zambete si lucruri create cu drag, cu migala, cu sacrificii multe si daruiri... Mereu regret ca nu a venit inca mostenirea asteptata de la matushica Tamara:D, caci daca as putea as cumpara o multime de lucruri magice care coexista acolo alaturi de creatori-artisti desavarsiti. Dar asa ma limitez doar la cateva achizitii de moment, iar pe celelalte le port in vitrina sufletului, cu gandul ca le voi lua cu mine data viitoare...
ILOVEHANDMADE este o stare de bine, de siguranta, de veselie, de bucurie a faptului ca esti exact ceea ce esti si faci exact ceea ce faci...si ca exista altii aidoma tie.

marți, 23 noiembrie 2010

Targ nou-noutz:)


In perioada 4-5 decembrie sunteti asteptati la Palatul Sutu (Muzeul Municipiului Bucuresti), unde se va intampla un nou Targ ILOVEHANDMADE!
Cadouri de umplut ghetutze, bucurat inima, ochii si nu numai va asteapta, inventate din drag si investite cu vise de artisti speciali.
Intrarea este libera, portile deschide si veselia la cote maxime.

Anna - sperand la vreme buna...

CULORI...TARG...WEEK-END...BUCURII...SURPRIZE...TARG... CULORI...


Culorile s-au ȋntors!

Vă dăm ȋntâlnire cu puțin ȋnainte de venirea mult-așteptatei ierni și a Moșilor săi pe terasa restaurantului Classic (ȋn spatele magazinului Unirea către Piața Alba-Iulia) ȋn perioada 26-28 Noiembrie, zilnic, ȋntre orele 10:00 – 20:00!

Vă așteptăm ca de obicei ȋn plină creație artistică pentru a admira și a cumpăra - pentru tine sau pentru cei dragi – cadouri de la accesorii, tablouri, picturi pe sticlă, picturi ȋn scoică până la rame foto, cutii de bijuterii și multe alte obiecte lucrate cu stil și multă imaginație!


Ȋn plus, ZILNIC, dacă te numeri printre primii 100 de vizitatori ți-am pregătit un CADOU care să completeze stilul tău unic!

Intrarea este libera iar veselia va fi ca la ea acasa:).

Anna - plina de nerabdare, manusi, haine groase si bucurie fara masura...

miercuri, 10 noiembrie 2010

Indragiri...





 S-a mai petrecut un targ ILOVEHANDMADE... Am intalnit prieteni dragi, am indragit prieteni noi, natura a empatizat cu toti si am avut vreme de debut primavaratec, nu penultimatum de toamna... A fost soare afara, a fost zambet inlauntru, au mai fost si nori, insa cel mai bine este ca  cele rele sa se spele, iar cele bune sa se adune...
Am vazut o sumedenie de lucruri frumoase, de oameni senini, de ciudatenii vestimentare:D, am achizitionat materie prima de la cativa colegi de breasla care au avut astfel o idee buna, am ras mult si am dansat prin ploaia de frunzis...
Am primit vizia unor oameni apropiati sufletului meu, iar maimutele au fost pe placul multor femei de varste si stiluri vestimentare diferite.
Am poposit in pragul casei dupa acest targ cu multe ganduri, idei noi, cu capul bubuind de intrebari, de cautari si vise...
Abia astept luna viitoare sa imi revad oamenii dragi si poate sa bucur si eu pe altii cu inspiratiile mele...
Iata cativa din oamenii alaturi de care m-am veselit la acest targ...
 Laura a.k.a. Dacian Moon este una dintre cele mai calme si intelepte si totusi copilarinde persoane pe care le cunosc... Am invatat o sumedenie de lucruri frumoase de la ea, iar simplul dialog pe care il purtam la distanta imi umple zilele de limpezime si senin.
Daciana (caci asa mi-a ramas mie mai repede numele ei:)) maiestreste fantastice bijuterii in care natura intalneste o raza de stiinta si apoi se impletesc duios sub pasiunea, migala si inspiratia unui suflet deosebit.
In colectiile ei poti sa hoinaresti prin basme alaturi de o bufnita splendid lucrata pana la cele mai fine detalii, un dragonel cu aripi si burtica forforescente, ca apoi sa plutesti pe armonii de baluri costumate cand ochii si sufletul iti poposesc indelung pe colierele si cerceii de care te dezlipesti cu greu, caci incununeaza idei inedite cu o executie fara cusur. Daciana este o invingatoare, un om puternic de o sensibilitate aparte.
Iti doresc mult Bine, draga mea, viitorul sa iti fie o poveste lina si duioasa, in care sa pasesti alaturi de fetele tale dulcele si de oameni la fel de frumosi ca tine!

De-a stanga mea este Cata a.k.a. Bijuteriihandmade, roscata nr. 3:)), "copilul" vesel, plin de viata si bunatate, care este precum argintul viu, mereu cu o gluma, cu o poveste, cu o informatie ghidusa de impartasit.
Cata inventeaza bijuterii mumos colorate si minutios lucrate, in culori vii ce te indeamna la joc. 
Sa ai parte numai de lucruri frumoase, de vizite...inspirate:)) si de multa, multa sanatate!


Cleo a.k.a. Chaotique este o dragutza mamica o unei fetite dragutze. Este un suflet frumos si pus pe sotii. Este o talentata aflata la inceputul unui drum, o luptatoare si un spirit in perpetua expansiune. Este o mumoasa si o dulce. Este mereu vie, mereu prezenta, mereu cu zambetul pe buze, chiar si atunci cand  nori se arata la orizont.

Cleo infaptuieste bijuterii speciale, cu finetea si daruirea chinezului care picteaza pe bobul de orez:). Ideile ei si maniera in care acestea devin realitate prevestesc un artist atent la detalii, aerisit de norme plate si daruit deja unei existente intru Frumos.
Cleo mai si...gentutzeste, umpland cu vise forme de traistutze pe care apoi le decoreaza strengareste cu materiale si forme deosebite.
Iti doresc forta si vise neintrerupte, multe bucurii, impliniri si...sa creasca buburuza repede sa ajute pe mami ei la treburi:)).




Diana a.k.a. Cerceidinpietre este o persoana extraordinar de eleganta, finutza si discreta, sufletista si talentata. Ea poate crede ca nu este fotogenica, insa privind-o am aceeasi senzatie ca in seara aceea...ca timpul se opreste si ca as sta si as asculta-o povestind pana la capatul cuvintelor... Ochii sai oglindesc un spirit tanar si minunat, vorbele ei sunt precum ciocolata calda, iar bijuteriile transmise de ea privitorului par coborate din carti cu printese si calesti cu cai albi...
Ne-am cunoscut virtual si de atunci mi-a creat impresia unui om special cu o sensibilitate rar intalnita. Intalnind-o, am indragit-o si mai mult si nu stiam unde sa privesc mai degraba...la setul cu ciucuri de "Pe aripile vantului" sau la persoana cu un amestec unic de delicatete, fragilitate si forta nebanuita...
Multa sanatate, Doamna, mult Bine, veselie si creatii cel putin la fel de originale si inspirate!

Si iata cum am petrecut de minune 2 zile, in compania unor femei exceptionale alaturi de care habar nu am cand si unde a trecut timpul...
Si cum sa ma mai intereseze daca am facut giga-profit au ba cand am inima usoara amintindu-mi cat ras a fost si cat drag si cata placere?

Anna - fericita ca exista o lume numai cu oameni buni si blanzi si calzi si frumosi, inimosi, delicati si talentati care creaza punti vesnice din raze de luna si praf de stele, alaturi de care as porni in orice lupta si langa care as petrece daca s-ar putea pana la capatul Timpului...
Va doresc numai Bine...fiecaruia dupa pohta inimii...si multa sanatate!

miercuri, 3 noiembrie 2010

Vise vechi in haine noi...

Uneori visele raman in departarea urmelor noastre, privind discret cum puntile se naruie si viitorul ce se dorea luminos miroase a scrum...
Uneori visele plapande se confunda cu cenusa si se risipesc printre setele...
Insa alte vise se scutura de moine si se prefac in prezent...se reinventeaza sistematic si nu vor sub nicio forma sa ramana doar forme abstractizate, ci se doresc vii, intens traibile si mai mereu invingatoare...
Uneori visele par ca au vointa proprie si te iau de maneca atunci cand li se pare ca te incearca darul abandonului, tristetii, oboselii... Unele vise te coplesesc cu har pana cand nu iti mai apartii, ci esti trait de ele, respiri prin ele si doar la ele gandesti, ca si cum ti-ar fi invadat fiecare por, ca si cum s-ar proiecta mereu pe retina ta, ca si cum nimic nu ar mai exista daca ele ar pleca intr-o zi...
Pornita pe un drum caruia deja ii apartin, privesc vise din acelea care pasesc facil peste orizont, nu pierd clipe prin ragazuri si se transforma mereu indaratul ochilor mei...

Sarutul... visandu-l pe Klimt cu alaturarea unui sir noi de vise bicolore:


Fluture visand la o eternitate ce pentru alte fiinte pare un timp banal de scurt, pe care odihneste o melodie de flacari, vin fiert si poleire de iarna:



Vis de consubstantialitate alcatuit din forme noi si nuante primordiale:


Vis de flacari violete, baloane roz de sperante neostoite si lianturi de acadele si bezea:


Vis cu rasarit de aur prin valuri mohorate si nisip intransigent:


Acesta este chiar un vis nou-noutz, cu forme dulci si culori proaspat inventate in Noaptea de Sanzaiene...


Vis de pamant picurat cu nouri franti de indigo, patat cu blandete de branduse portocalii si incununat cu amintiri selective:


Vis de mare cu voce ascunsa in cochilii si petale de soare ingemanat cu purpura...


Vis de-a joaca intre pamant, ape si cer:


Vis de Graal incifrat in stele, sori, amintiri indoielnice despre un maine care a fost ieri:


Fluturi visati din nou de o insiruire de lacrimi violete inflorite in gand, stranse gingas in cupe de oranjada identic naturala...


Un vis de ploaie cu flori grabite inspre ultimele raze din toamna ultimului drum infrunzisat si vested...



Anna - grabita si ea sub gandurile viselor noi sa paseasca peste o toamna ruginita de lacrimi din stele...
















joi, 28 octombrie 2010

Nou! TARG ILOVEHANDMADE: noi vise, noi bucurii...



    In perioada 6-7 noiembrie ne reintalnim la Muzeul Municipiului Bucuresti, la Universitate (vis-a-vis de TNB) la un noua runda de TARG-uire ILOVEHANDMADE, cu noi sperante, cu noi zambete, cu povesti noi, maimutici transbordate in hainute inedite, cu privirile si sufletul dupa vechi - deja - prieteni dar si dupa alte cunostinte infrumusetande...
   Organizatorii nostri vin de data aceasta atat in intampinarea si intr-ajutorul creatorilor, cat si inspre bucuria publicului degustator de handmade..., vesnic indragostit de unic, altfel si valoros, prin organizarea unui concurs in care toti vizitatorii au sanse egale de castig.
   Toti cei care vor veni in curtea muzeului vor primi un fluturas de participare la tombola cu premiul o bicicleta oferita de KLM. Bicicleta va fi expusa la targ.


Va asteptam cu drag!
 
Anna - chiauna, dar fericita ca s-a inventat o lume si pentru ea...



sâmbătă, 18 septembrie 2010

Dianei, cu drag...si nu numai:)




















Acum putin timp, o prietena virtuala mi-a transmit o avertizare-incurajare privind entuziasmul meu de la ultimul targ la care am participat. Eu povesteam despre oamenii minunati pe care i-am cunoscut si despre intamplarile minunate pe care le-am trait, iar Diana povestea despre partea mai putin frumoasa a acestor evenimente. Mi s-a parut o idee interesanta sa pun raspunsul pentru ea in forma ampla de postare-scrisoare deschisa in speranta ca poate ajut indirect alte persoane aflate in prag de descurajare... M-am gandit mult la experienta amintita de ea, despre oameni mai putin frumosi, mici sau putini cu sufletul si traitori ai unei lumi in care doar banul conteaza, concurenta primeaza si rautatile de diferinte dimensiuni...
Draga mea, in primul rand iti multumesc din suflet pentru vizita, pentru incurajare si pentru faptul ca mi-ai impartasit din experienta ta.
Doresc insa sa spun ca am invatat devreme ca viata este scurta si ca la sfarsit sigur nu as vrea sa regret nimic. Asa ca pur si simplu traiesc momentele, invat ceva din ele si le retin doar pe cele frumoase, care ma imbogatesc altfel decat financiar. Banul vine si pleaca, insa amintirile speciale raman si iti infrumuseteaza viata. La un moment dat al existentei mele, am inceput sa pariez pe Bine si Frumos... Nu neg prezenta aspectelor negative, insa incerc sa le ignor...sa le limitez masura in care ma pot afecta.
Sa nu crezi ca daca sunt romantica pana la varful unghiilor, visatoare pana la capatul timpului si iubitoare de oameni sunt si naiva in aceeasi masura... Insa vreau sa imi fac viata frumoasa si stiu ca doar de mine depinde sa fiu sau sa nu fiu fericita. Din fiecare experienta invat ceva. Am participat la putine targuri, insa chiar si asa, am avut destul timp sa fiu tinta privirilor rautacioase, ale comentariilor mai putin frumoase, ale vecinilor ba imparteau cu mine cortul, ba nu incapeau de mine, care voiau sa mut cate ceva care ba le lua fata, ba spatele:)). Maimutele mele din lut erau fie confundate intentionat cu alte materiale (o fi greu sa citesti bannerul pe care scrie clar margele din lut:))), fie comentate cu dispret, fie intoarse pe toate partile in vanatoarea dupa eventuale defecte si tot asa mai departe...A, era sa ii uit pe "amicii" mei care uita uneori sa salute, dar nu uita sa intrebe cat am vandut:))...
Asa...si?
Fiecare are o masura a lui, fiecare poate, stie, face cumva...iar eu am invatat ca pe oameni nu ii poti schimba...ii poti evita, le poti da impresia ca le faci jocul (de fapt ca te distrezi pe cinste:D) sau ii poti ignora. Depinde ce vrei. Eu vreau sa fiu bine, sa fiu eu si sa duc mai departe doar clipele frumoase. Ma indragostesc usor de oameni, ii apreciez si respect enorm pe cei care merita cu adevarat, iar pe ceilalti ii uit pur si simplu. Nu conteaza! Din pacate pentru ei, nu au aflat inca faptul ca pe mine ma incurajeaza cand vad atata uratenie in jur...si nu pentru a le demonstra lor ca s-au inselat ori ca au gresit (oamenii acestia au capacitatea de stocare a informatiilor foarte redusa, asa ca nu merita acest efort!), ci pentru ca ceva bun si frumos sa izbandeasca. Nu ma poate descuraja nimic din lumea asta, atata timp cat inventez cu drag, pun suflet si cred in ceea ce fac.
La acest ultim targ, am trecut de mai multe si am admirat visele celorlalti participanti. Minunatii! Unele erau pe gustul meu complet si le-am si achizitionat, in masura incadrarii in buget, altele se apropiau destul de mult, insa absolut toate erau crampeie de sperante, credinte... Fiecare lucru era muncit, in fiecare lucru un suflet se destainuia, indaratul fiecarui stand se afla un om demn de respect, indiferent ca el stie sau nu lucrul acesta. Nu mi-as permite sa ridiculizez ori sa trimit in derizoriu munca unui om, nopti poate nedormite, sacrificii, sperante...
Este drept ca pentru mine ceea ce fac este o pasiune si nu o afacere, dar putini stiu.. si de aceea poate unii care aud ca nu fac cine stie ce profituri  imi explica sa ma reorientez pentru ca ma irosesc, insa mai sunt unii care inteleg ca prieten nu este cel care iti spune adevarul lui, ci cel care te sustine in adevarul tau.
De ceva timp imi croitoresc viata dupa bunul plac, iar compromisurile si tristetea nu mai incap in calcule. Asa ca nu ma mai intreb "de ce?". Ca si tine, stiu deja raspunsul...si atunci zic doar...SI... CE?
Astfel reusesc eu sa nu permit nimanui sa imi dimensioneze timpul si traiul. Am prea multe planuri de implinit ca sa imi permit sa pierd vreme, energie si nervi suferind pentru/din cauza unor personaje prea triste si frustrate care uita sa priveasca un rasarit, dar nu rateaza ocheadele in ograda vecinului, pizmuindu-i capra inca nenascuta.
Si ar mai fi multe de spus, insa am irosit prea multe randuri povestind despre oile negre ale unei familii care ar putea fi mare, frumoasa... handmade...
Poate in viitor va realiza toata lumea ca e destul loc sub soare, ca fiecare are dreptul la vis, la fericire, ca suntem de aceeasi parte a baricadei si ca de noi toti depinde ca handmade sa fie perceput si la noi ca o alternativa la viata gri ...de zi cu zi...
Ce ar fi ca intr-o zi, handmade sa insemne nu doar finalitate, ci si inceput? Sa insemne atitudine pozitiva, bucuria vietii, valori traditionale, lumina sufletului curatit de moine, fapte bune, vorbe frumoase...
In aceeasi nota de discurs electoral:))) voi incheia povestind o intamplare hazlie. La unul din targuri, o clienta m-a intrebat cum de sunt asa bine-dispusa si povestea ca a observat ca la astfle de manifestari  majoritatea oamenilor sunt veseli... Am inceput eu sa ii spun ca pasiunile ne relaxeaza, ca suntem fericiti ca suntem impreuna, ca e frumos afara, ca locul emana niscaiva energie pozitiva...nu mai stiu ce am mai zis... Doamna ma privea usor cas, cu o tenta de neincredere sa zic...si atunci m-am apropiat de ea si i-am impartasit "marele secret": cu totii ne drogam  pe saturate dis-de-dimineata.  Am ras apoi din inima cu totii -martori la scena...chiar si doamna...

Anna - dorindu-va seara frumoasa, vise multe, incredere deplina, inspiratie, spor si mii de bucurii!!!