A venit toamna...

A venit toamna...acopera-ma cu ceva...cu un coviltir de vise ori mai bine, din lut, cu o margea...:)))

Imi place atat de mult ordinea, incat ador momentele in care solubila parca in/din lutul pe care il lucrez, se rupe orizontul clar definit al simetriei si gandul patrunde parca intr-un cer fara bariere, in care este posibil orice...

Fetitele, domnitele si chiar doamnele care urmeaza sunt bilutzate din lut lacuit ori pictat si apoi lacuit ori bronzat, cu forme imprimate anterioare colorarii sau posterioare acesteia, in seturi cuminti caci asa le sta bine unor generatii succesive, sa se regaseasca intr-un ceva... Unele s-au asezonat cu margelute din sticla, altele cu lanticuri, alte cu panzeturi suave, pietre semi-pretioase ori snururi din piele...

Desi nu ma pot declara extrem de atrasa de ideea de bratara, am mesterit cateva bombonele care poate vor mangaia cu vise o incheietura delicata...

Aici incepe calatoria magneteilor aducatori - sper eu - de bucurii si veselie.

Mereu mi-am dorit sa pictez...si am facut-o, insa nu cu satisfactii asteptate, deoarece nu am gasit niciodata o panza pe masura...mai mereu fondul ales se dovedea prea vast pentru visul zugravit si ma trezeam cu o parte alba care se colora fortat (ca doara nu era sa las loc liber:)). Este ca atunci cand esti in vis, acesta se sfarseste, te trezesti si e devreme...si ai vrea sa mai lipesti o bucata de timp visului frumos...insa nu se poate...chiar nu se mai poate...

Iata insa ca acum se pare ca am gasit o potriveala intre 2 mari iubiri: lutul si visul de la capatul culorilor...

Anna - cerand ingaduinta pentru calitatea precara a unor pozici prin care nu am reusit sa fiu fidela ideii de a pune frumos in valoare creatiile de pe acest blog.

Va multumesc!