sâmbătă, 18 septembrie 2010

Dianei, cu drag...si nu numai:)




















Acum putin timp, o prietena virtuala mi-a transmit o avertizare-incurajare privind entuziasmul meu de la ultimul targ la care am participat. Eu povesteam despre oamenii minunati pe care i-am cunoscut si despre intamplarile minunate pe care le-am trait, iar Diana povestea despre partea mai putin frumoasa a acestor evenimente. Mi s-a parut o idee interesanta sa pun raspunsul pentru ea in forma ampla de postare-scrisoare deschisa in speranta ca poate ajut indirect alte persoane aflate in prag de descurajare... M-am gandit mult la experienta amintita de ea, despre oameni mai putin frumosi, mici sau putini cu sufletul si traitori ai unei lumi in care doar banul conteaza, concurenta primeaza si rautatile de diferinte dimensiuni...
Draga mea, in primul rand iti multumesc din suflet pentru vizita, pentru incurajare si pentru faptul ca mi-ai impartasit din experienta ta.
Doresc insa sa spun ca am invatat devreme ca viata este scurta si ca la sfarsit sigur nu as vrea sa regret nimic. Asa ca pur si simplu traiesc momentele, invat ceva din ele si le retin doar pe cele frumoase, care ma imbogatesc altfel decat financiar. Banul vine si pleaca, insa amintirile speciale raman si iti infrumuseteaza viata. La un moment dat al existentei mele, am inceput sa pariez pe Bine si Frumos... Nu neg prezenta aspectelor negative, insa incerc sa le ignor...sa le limitez masura in care ma pot afecta.
Sa nu crezi ca daca sunt romantica pana la varful unghiilor, visatoare pana la capatul timpului si iubitoare de oameni sunt si naiva in aceeasi masura... Insa vreau sa imi fac viata frumoasa si stiu ca doar de mine depinde sa fiu sau sa nu fiu fericita. Din fiecare experienta invat ceva. Am participat la putine targuri, insa chiar si asa, am avut destul timp sa fiu tinta privirilor rautacioase, ale comentariilor mai putin frumoase, ale vecinilor ba imparteau cu mine cortul, ba nu incapeau de mine, care voiau sa mut cate ceva care ba le lua fata, ba spatele:)). Maimutele mele din lut erau fie confundate intentionat cu alte materiale (o fi greu sa citesti bannerul pe care scrie clar margele din lut:))), fie comentate cu dispret, fie intoarse pe toate partile in vanatoarea dupa eventuale defecte si tot asa mai departe...A, era sa ii uit pe "amicii" mei care uita uneori sa salute, dar nu uita sa intrebe cat am vandut:))...
Asa...si?
Fiecare are o masura a lui, fiecare poate, stie, face cumva...iar eu am invatat ca pe oameni nu ii poti schimba...ii poti evita, le poti da impresia ca le faci jocul (de fapt ca te distrezi pe cinste:D) sau ii poti ignora. Depinde ce vrei. Eu vreau sa fiu bine, sa fiu eu si sa duc mai departe doar clipele frumoase. Ma indragostesc usor de oameni, ii apreciez si respect enorm pe cei care merita cu adevarat, iar pe ceilalti ii uit pur si simplu. Nu conteaza! Din pacate pentru ei, nu au aflat inca faptul ca pe mine ma incurajeaza cand vad atata uratenie in jur...si nu pentru a le demonstra lor ca s-au inselat ori ca au gresit (oamenii acestia au capacitatea de stocare a informatiilor foarte redusa, asa ca nu merita acest efort!), ci pentru ca ceva bun si frumos sa izbandeasca. Nu ma poate descuraja nimic din lumea asta, atata timp cat inventez cu drag, pun suflet si cred in ceea ce fac.
La acest ultim targ, am trecut de mai multe si am admirat visele celorlalti participanti. Minunatii! Unele erau pe gustul meu complet si le-am si achizitionat, in masura incadrarii in buget, altele se apropiau destul de mult, insa absolut toate erau crampeie de sperante, credinte... Fiecare lucru era muncit, in fiecare lucru un suflet se destainuia, indaratul fiecarui stand se afla un om demn de respect, indiferent ca el stie sau nu lucrul acesta. Nu mi-as permite sa ridiculizez ori sa trimit in derizoriu munca unui om, nopti poate nedormite, sacrificii, sperante...
Este drept ca pentru mine ceea ce fac este o pasiune si nu o afacere, dar putini stiu.. si de aceea poate unii care aud ca nu fac cine stie ce profituri  imi explica sa ma reorientez pentru ca ma irosesc, insa mai sunt unii care inteleg ca prieten nu este cel care iti spune adevarul lui, ci cel care te sustine in adevarul tau.
De ceva timp imi croitoresc viata dupa bunul plac, iar compromisurile si tristetea nu mai incap in calcule. Asa ca nu ma mai intreb "de ce?". Ca si tine, stiu deja raspunsul...si atunci zic doar...SI... CE?
Astfel reusesc eu sa nu permit nimanui sa imi dimensioneze timpul si traiul. Am prea multe planuri de implinit ca sa imi permit sa pierd vreme, energie si nervi suferind pentru/din cauza unor personaje prea triste si frustrate care uita sa priveasca un rasarit, dar nu rateaza ocheadele in ograda vecinului, pizmuindu-i capra inca nenascuta.
Si ar mai fi multe de spus, insa am irosit prea multe randuri povestind despre oile negre ale unei familii care ar putea fi mare, frumoasa... handmade...
Poate in viitor va realiza toata lumea ca e destul loc sub soare, ca fiecare are dreptul la vis, la fericire, ca suntem de aceeasi parte a baricadei si ca de noi toti depinde ca handmade sa fie perceput si la noi ca o alternativa la viata gri ...de zi cu zi...
Ce ar fi ca intr-o zi, handmade sa insemne nu doar finalitate, ci si inceput? Sa insemne atitudine pozitiva, bucuria vietii, valori traditionale, lumina sufletului curatit de moine, fapte bune, vorbe frumoase...
In aceeasi nota de discurs electoral:))) voi incheia povestind o intamplare hazlie. La unul din targuri, o clienta m-a intrebat cum de sunt asa bine-dispusa si povestea ca a observat ca la astfle de manifestari  majoritatea oamenilor sunt veseli... Am inceput eu sa ii spun ca pasiunile ne relaxeaza, ca suntem fericiti ca suntem impreuna, ca e frumos afara, ca locul emana niscaiva energie pozitiva...nu mai stiu ce am mai zis... Doamna ma privea usor cas, cu o tenta de neincredere sa zic...si atunci m-am apropiat de ea si i-am impartasit "marele secret": cu totii ne drogam  pe saturate dis-de-dimineata.  Am ras apoi din inima cu totii -martori la scena...chiar si doamna...

Anna - dorindu-va seara frumoasa, vise multe, incredere deplina, inspiratie, spor si mii de bucurii!!!

marți, 14 septembrie 2010

Festivitate

Mereu cand primesc sau daruiesc ceva pare sarbatoare...pare ca timpul m-a uitat in bucuria mea si ca totul pare mai viu colorat si mirosind cu mult mai frumos.
Uneori visul pare de neatins si atunci ma intreb daca drumul pe care doresc sa il parcurg este cel adevarat ori doar calc pe urmele altcuiva... Insa momentele in care oameni frumosi la chip si suflet sunt generosi cu mine si imi apreciaza munca imi dau putere sa nu mai privesc inapoi si sa imi adun resursele pentru inca o portie de drum...
Multumesc Amelie pentru gestul tau emotionant si pentru ca esti deosebita, mentinand viu spiritul ludic, in zbor doar catre lucruri speciale, cu pofta de viata, Adevar si Frumos care pur si simplu ii molipseste pe cei din jurul tau!

Si cum orice poveste merge mai departe iar darul din dar se face rai, premiul de la Amelie merge la10 persoane pe care le vizitez mereu cu drag pe blog:
Speranta -fazedemai - ale carei ganduri sunt incifrate tare frumos si neasteptat in poezii ale unui suflet liber, plin de doruri si profunzimi rar intalnite... (si...desi nu posteaza inca, stiu eu ca da viata unor ingenioase idei handmade cu executii desavarsite),
Ruxandra Pop - coloritoria - o persoana de o veselie debordanta care confectioneza vise din materiale cum nu ai fi gandit...
Mimy - care inventeaza intr-un mod neconventional lucruri dragi,
Mihabiju - care viseaza cele mai frumoase flori si margele cu modele pline de finete,
Happyaccesories - pentru ca totul se coloreaza acolo cu penelul sentimentelor frumoase si cu pasteluri din ganduri bune,
Handmadeincovasna - pentru minicaseta de bijuterii cu fluture, pentru multitudinea de vise si pentru delicatetea lucrarilor,
Casacucadouri - pentru ca acolo viata se vede roz si pentru E. Bernea:),
Ilovegreen - pentru cerceii cu floarea soarelui, cu frunze, cu...suflet, pentru ca brosa "Fly" (desigur, fluturee!!!) si pentru ca transmite totul in culori indraznete,
Bijuartizan - pentru visele diferite si armoniile de culori dulci, pentru sensibilitate si pentru...orez:),
Pygmalion - pentru ca stie a (de)juca vise felurite si nu doar isi cauta stilul:), ci te ajuta sa ti-l asumi pe al tau desi nu stiai ca doresti asta..."Când am înţeles că tot ce mi se întâmplă depinde de mine, atunci m-am liniştit.” –Gandhi".

Si acum cele 10 lucruri care imi plac (doar 10?!?!?!?!?!?!?):

Imi place crema de zahar ars cu inghetata si dulceata de nuci verzi...si amandineleeee:)).
Imi place cand ploua toamna si eu stau in pat, sub o paturica moale si citesc
Imi place sa cunosc oameni care stiu sa traiasca
Imi place sa ma plimb prin orase necunoscute
Imi plac vreo 30 de filme pe care le-as revedea pana la epuizare si tot nu m-as satura
Imi place linistea de la munte
Imi place privirea catelului care se aciueaza la mine in poala cand sunt trista si stiu sigur ca intelege perfect ce simt...
Imi plac Sarbatorile (in special cele de iarna...probabil pentru brad si colind) si nu concep decat sa fiu cu parintii mei atunci...
Imi place tot ce este original, "altfel", ce depaseste in mod placut limitele, ce tine de libertati si de curajul de a trece dincolo de "imediat", de plat, de "moda".
Imi place sa cant si sa iubesc...si cand sunt vesela si cand mi-e greu:)...

Iata si "regulile" premiului, pentru ca asa le-am primit si eu, cu mentiunea ca fiecare e liber sa faca ce doreste, cu sau fara ele:
Postează blog award-ul pe blog-ul tău.
- Dă link-ul persoanei care ti l-a acordat.
-Oferă acest premiu altor 10 persoane si anunta-i.
- Înşiră 10 lucruri care îţi plac.

Anna - cu suvoi neostoit de lucruri care ii plac dar care nu incap in 10 rubrici:))

miercuri, 8 septembrie 2010

Targ nou, prieteni noi!

Un alt eveniment ILoveHandmade si-a inchis portile ieri seara, lasand in urma zambete largi, sincere, sentimente frumoase, prietenii si impartasiri senzationale, experiente inedite.





Nu stiu daca ati avut vreodata senzatia ca traiti un timp care nu exista...un timp de povesti frumoase, cu oameni nemaipomeniti, cu muzica superba, cu rasete, cu voie buna fara final sau pata...un timp in care desi simti ca te ustura calcaiele pana in varful crestetului, inregistrezi constatarea ca si cum nu ti s-ar intampla tie si depeni mai departe amintiri si razi pana simti ca iti vor exploda muschii fetei de atata suvoi nesecat de veselie.
In ultima seara nu ne dadeam plecati...desi eu mai aveam putin si ma intindeam pe jos de oboseala, era cam intuneric si trecatori mai erau doar cei care paraseau targul, nu voiam sa se termine, nu voiam sa revin la cotidianul pestrit, nu voiam sa parasesc lumea parca atemporala si ireala prin atata farmec.
Am cunoscut Oameni extraordinari, Oameni care au povesti de viata senzationale, Oameni care sunt adevarate enciclopedii cu informatii din diverse domenii de interes, Oameni care nu au teama impartasirii din experienta, Oameni care pot comunica nemaipomenit de frumos si sincer, fara umbra temerilor aberante ca le-ai "fura" meseria, ca le-ai lua-o inainte, ca ai vinde mai mult sau mai stiu eu ce...









































Oameni puternici, Oameni care inteleg ca la astfel de evenimente am putea fi o mare familie, fara meschinarii gratuite, fara priviri chiondorase...doar cu sufletul deschis, cu o vorba buna mereu, cu zambet sincer pe buze si cu o atitudine vesnic pozitiva.
Am trait doua zile superbe, la capatul carora, desi fizic ma simt epuizata, sufleteste plutesc inca prin atmosfera minunata, rad copios de aduceri aminte si ma simt enorm de imbogatita ca am avut onoarea sa fiu alaturi de atatia oameni speciali. Nu am facut profit si nu ma imbat cu apa de ploaie, insa ma simt mult mai fericita pentru bogatia spirituala care mi-a fost oferita. Oricum, daca ar fi sa aleg...intre un cumul financiar si o experienta atat de frumoasa ca aceasta, a cunosterii unor Oameni speciali, nu as sta pe ganduri in alegerea variantei inestimabile, asa ca eu sunt fericita.
Oameni frumosi la gand si suflet, Oameni care stiu a privi raspicat in ochi, Oameni cu irisi limpezi, in continuarea carora se ghicesc suflete deosebite, trairi intense, vieti bogate de fapte minunate...
In cele ce urmeaza, voi incerca sa rememorez cateva din clipele perfecte traite, facand ceva ce unii vor taxa drept non-deontologic (ceea ce m-ar bucura enorm! ha!), in sensul ca va voi prezenta persoanele pe care le-am cunoscut si indragit la acest eveniment ILoveHandmade, in ordinea in care i-am intalnit.
Distinsii soti Cristea a.k.a. Tricksbox, executa cu o maiestrie care ar face sa se rusineze orice masinarie sofisticata bijuterii din Fimo si nu numai, dupa modelele originale create de Oana - copila lor extrem de talentata - artist desavarsit care surprinde esente in forme neasteptate, inventand existente de toata frumusetea si mare dragul de purtat.
Oameni frumosi la chip si suflet, cu trairi intense, cu povesti superbe de viata, cu istorii din care poti invata o multime de lucruri frumoase, Oameni blanzi, duiosi, Oameni cu trairi extraordinar de autentice, sinceri in tot ceea ce fac, simt si spun, Oameni speciali, cu o pofta incredibila de viata, mereu glumind, mereu zambind, altruisti incurabili si spirite de o veselie contagioasa, fara de varsta.




Dna. Adriana a.k.a. mamam:) - prietenii stiu de ce! - inventeaza din franturi de sticla colorata tablouri spectaculoase, globuri in care daca privesti intens te regasesti parca, te identifici cu mirificile curcubee de o finete care te face sa iti tii respiratia pentru a nu le tulbura echilibrul perfect inventat.
Dna. Adriana este o existenta puternica, un Om care parca apartine altor timpuri si uneori coboara printre noi pentru a ne ajuta sa ne reinventam...este un Om care stie sa faca nemaipomenit haz din necaz, care stie sa te emotioneze pana dincolo de lacrimi, daruindu-ti emotii fara seaman.
Din nefericire nu am un contact de la dumneaei, insa sper sa o regasesc extrem de curand si sper sa ma revansez pentru gestul sublim pe care mi l-a facut cadou, un glob fantastic pe care l-am integrat repede in raftul cu amintiri nepretuite de la oamenii speciali pe care am avut imensa placere sa ii cunosc de-a lungul (si latul) timpului meu.


Doamna Magda...cu chipul mereu scaldat de un zambet care lumineaza orice existenta, este o adevarata enciclopedie de ponturi pentru mestesugarit. Ti le povesteste duios, stie o multime de trucuri si la fel de multe bancuri...are mereu o poanta, o snoava, o amintire hazlie in maneca si face haz de necaz cu un umor care iti provoaca febra musculara la pometi, de veselie si de drag...
Momentan inventeaza din tartacute adevarate opere de arta cu utilitate multipla, cu migala si daruire, punand mult suflet - ca toti ceilalti - in creatiile sale.


Dna "Rossa", venita tocmai de la Rm. Valcea este o veselie-blandete-sfiosenie-dragalasenie. Ca si ceilalti Oameni, pune mult suflet in creatiunile ei nepretuite din pietre semi-pretioase si am avut senzatia ca o forta nevazuta a facut sa ne cunoastem, deoarece mi-a dat o solutie de Valerie/Eduard pe care o astept de ani buni...Abia astept sa incerc:).
Domniile lor sunt doua doamne speciale prin forta interioara uriasa pe care o emana, prin ingeniozitatea lucrarilor lor. Doamna din dreapta mea inventeaza, dupa cum se vede putin, stampe, icoane pe  fragmente inedite de lemn, piatra sau pe tablouri a caror fond il reprezinta un mozaic din coji de oua. Doamna mai croseteaza bijuterii din felurite sarmute si pietre care arata minunat ori  tablouri - rame pentru fotografii, cu parfum suav si elegant de epoci uitate.
Doamna  Ruxandra - coloritoria-sa este cea care vorbeste la telefon... este o aparitie spectaculoasa, prin creativitatea, originalitatea si veselia ei... Manuieste tehnici numai de ea stiute si reinventeaza placute de faianta cu fete noi de tabloute inedite, numai bine de asezat in locuri dragi si de admirat in voie.
Doamna a adus muzica...o muzica extrem de frumoasa, melodioasa care a "rimat" mereu cu evenimentul la care ne aflam, animand sufletele si bucurand urechile...doamna a facut balonase de sapun, doamna zambeste mereu si comercializeaza si niste pelerine-poncho foarte sic.

Si tot la acest eveniment - prilej de bucurii - am cunoscut cativa Oameni care inventeaza niste existente uimitoare. Se numesc simplu: Tinker, iar ceea ce fac este la fel de simplu, insa nemaipomenit de spectaculos prin tehnica, utilitate, culoare si "factor uman"...In sensul ca sunt de o transparenta totala...povestesc in detaliu mici trucuri, te incurajeaza sa iti construiesti propria lume de culoare.
In cateva cuvinte, domniile lor realizeaza WindowColor (bine, ei fac si niste fermecatorii potrivit tehnicii servetelului, insa pe mine m-a fascinat WiCo). WiCo inseamna ca eu conturez cu o substanta speciala un contur de vis dupa un sablon, iar dupa uscarea acestuia umplu spatiile libere dupa pofta inimii mele si dupa cum se imbina-combina indaratul ochilor mei diverse nuante... Materialul rezulat - un soi de vitraliu!!! - este o masa plastico-abtibildica de o frumusete cum nu mi-as fi imaginat. Iar pe aceasta o putem aplica unde dorim: pe oglinda, pe vaze, pe cani, pe faianta, pe frigider. Imaginati-va cum la fiecare sarbatoare (Paste, Craciun) decorezi locuinta intr-un mod inedit si adecvat. Prin bunavointa si desigur cu ajutorul acestor Oameni inimosi, frumosi si extrem de talentati, mi-am inventat un fluture care acum imi vegheaza visele din fereastra.

Superbe idei, geniali Oameni!
Ce pot sa mai spun? Am intalnit oameni extraordinari pe care abia astept sa ii revad, am trait clipe frumoase, am veselit mult si mai ales bine, ma simt implinita si fericita ca exista astfel de oameni, ca am avut privilegiul sa ii intalnesc si acum sa va povestesc despre ei. Povestea merge mereu mai departe...tot mai departe...
Sanatate multa, Oameni buni! Fie  sa ne regasim cu vise implinite, sanatosi, veseli, frumosi, fericiti..si... la punga grosi!:). Va pup cu drag si dor, va multumesc din suflet pentru tot si abia astept regasirea! Numai Bine si bucurii!

Anna - mirata ca exista atat de putine cuvinte care sa exprime lucruri cu adevarat semnificative, impresionante...si ca ele se pot confunda usor cu un limbaj de lemn...Oare exista asa-zise clisee si pentru carcotit sau acolo paleta este infinit mai permisiva?
P.S. - Sper sa imi fie iertate stangaciile -  daca au fost si sa admiram impreuna Oameni speciali, creatori dedicati de Frumos, sufletele extraordinare si existente impresionante.

joi, 2 septembrie 2010

Cercei din lut si nu numai...









































Iata cativa atarnatei orfani de colierul cu care ar fi putut crea o puternica legatura dincolo de spatiu, timp si...gat:). Desi imi este dificil, am decis totusi sa explorez si acest aspect al creatiunii, nascocind noi punti de a inlatura duplicatul...
Avem cercelusi din macrame, cu aplicatii din perle si margelute din sticla, precum si atarnatei din elemente prefabricate reunite manual intr-o piesa noua...





Anna - zorind timpul si privind cu nesat catre noile idei proiectate pe pereti, alaturi de cai verzi si buburuze ivorii...

Nou targ!!!

Ce avem noi aici?!
Avem o noua participare la un nou targ, cu un nou look, dar aceleasi vise, intampinari si bucurie!
Va astept cu mult drag!






















Anna - plina de emotii si sperante...

A venit toamna...

A venit toamna...acopera-ma cu ceva...cu un coviltir de vise ori mai bine, din lut, cu o margea...:)))
Imi place atat de mult ordinea, incat ador momentele in care solubila parca in/din lutul pe care il lucrez, se rupe orizontul clar definit al simetriei si gandul patrunde parca intr-un cer fara bariere, in care este posibil orice...
Fetitele, domnitele si chiar doamnele care urmeaza sunt bilutzate din lut lacuit ori pictat si apoi lacuit ori bronzat, cu forme imprimate anterioare colorarii sau posterioare acesteia, in seturi cuminti caci asa le sta bine unor generatii succesive, sa se regaseasca intr-un ceva... Unele s-au asezonat cu margelute din sticla, altele cu lanticuri, alte cu panzeturi suave, pietre semi-pretioase ori snururi din piele...

































































































Desi nu ma pot declara extrem de atrasa de ideea de bratara, am mesterit cateva bombonele care poate vor mangaia cu vise o incheietura delicata...


Aici incepe calatoria magneteilor aducatori - sper eu - de bucurii si veselie.
Mereu mi-am dorit sa pictez...si am facut-o, insa nu cu satisfactii asteptate, deoarece nu am gasit niciodata o panza pe masura...mai mereu fondul ales se dovedea prea vast pentru visul zugravit si ma trezeam cu o parte alba care se colora fortat (ca doara nu era sa las loc liber:)). Este ca atunci cand esti in vis, acesta se sfarseste, te trezesti si e devreme...si ai vrea sa mai lipesti o bucata de timp visului frumos...insa nu se poate...chiar nu se mai poate...
Iata insa ca acum se pare ca am gasit o potriveala intre 2 mari iubiri: lutul si visul de la capatul culorilor...



Anna - cerand ingaduinta pentru calitatea precara a unor pozici prin care nu am reusit sa fiu fidela ideii de a pune frumos in valoare creatiile de pe acest blog.
Va multumesc!